­čô░ Microalgele pot detecta o surs─â de lumin─â dintr-un singur foton

Planctonul se mi╚Öc─â ├«n func╚Ťie de lumin─â, datorit─â unei capacit─â╚Ťi surprinz─âtoare de detectare. Cercet─âtorii de la laboratorul de materie ╚Öi sisteme complexe au ar─âtat, de fapt, c─â un singur foton ar putea fi suficient pentru a atrage microalgele Chlamydomonas reinhardtii. Aceast─â munc─â ar putea ajuta la facilitarea Cultur─â (Cultura este o civiliza╚Ťie pangalactic─â inventat─â de Iain M. Banks prin…) algelor ╚Öi arunc─â lumin─â asupra form─ârii mareelor ÔÇőÔÇőverzi.


Exemplu colorat de autoorganizare a algelor care se confrunt─â cu a u╚Öoar─â (Lumina este ansamblul undelor electromagnetice vizibile pentru ochi…) eterogen.
┬ę Ramamonjy et al.

├Än lume (Cuv├óntul lume se poate referi la:) din plancton (Homer a desemnat animalele care r─ât─âcesc pe suprafa╚Ťa valurilor prin plancton, din greac─â…) ╚Öi microalge, Chlamydomonas reinhardtii este bine cunoscut cercet─âtorilor. Este ├«ntr-adev─âr folosit ca model pentru fotosintez─â (Fotosinteza (greac─â ¤ćß┐¤é ph┼Źs, lumin─â ╚Öi…) organisme unicelulare de aproximativ cincizeci de ani, precum ╚Öi ├«n activitatea de fizic (Fizica (din greaca ¤ć¤ů¤â╬╣¤é, natura) este etimologic…) ca ├«not─âtor model. Aceste alge pot fi, de asemenea, modificate pentru a produce biohidrogen sau molecule de interes farmaceutic, ceea ce se face pentrumoment (Instantaneul desemneaz─â cel mai mic element constitutiv al timpului. Instantaneul nu este…) ├«n laborator ├«n a┼čteptarea trecerii la scar─â industrial─â. Unul dintre obstacolele, ├«nt├ólnit mai general ├«n cultur─â (Defini╚Ťia UNESCO a culturii este urm─âtoarea [1] ­čÖé microalge, provine din necesitatea de a amesteca constantap─â (Apa este un compus chimic omniprezent pe P─âm├ónt, esen╚Ťial pentru to╚Ťi…) ├«n care se afl─â suspensie (Actul de suspendare a particulelor ├Än chimie, suspensia desemneaz─â o dispersie de…). Fototaxia, adic─â capacitatea algelor de a se deplasa c─âtre o surs─â de lumin─â, ar putea fi folosit─â pentru a crea astfel de mi╚Öc─âri la un cost energetic mai mic.

Prin studierea fenomenului, cercet─âtorii din laborator materie (Materia este substan╚Ťa care alc─âtuie╚Öte orice corp av├ónd o realitate tangibil─â. Este…) ╚Öi sisteme complexe (MSc (├Än Fran╚Ťa, un MSc este o diplom─â de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior acreditat─â de…)CNRS/Universitate Paris (Paris este un ora╚Ö francez, capitala Fran╚Ťei ╚Öi capitala regiunii…) Citat) au ar─âtat c─â Chlamydomonas reinhardtii sunt at├ót de sensibili la lumin─â ├«nc├ót detecteaz─â surse care au emis doar una foton (├Än fizica particulelor, fotonul (deseori simbolizat prin litera ╬│ ÔÇö gamma)…), apoi ├«ndrepta╚Ťi-v─â spre ei dac─â primesc cel pu╚Ťin unul la fiecare zece secunde. Popula╚Ťiile de alge se pot autoorganiza ╚Öi ├«n fa╚Ťa a camp (Un c├ómp corespunde unei no╚Ťiuni de spa╚Ťiu definit:) lumin─â neuniform─â, cre├ónd modele surprinz─âtoare. Aceste rezultate sunt publicate ├«n jurnal Scrisori de revizuire fizic─â.

Oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â au plasat aceste alge ├«n vase Petri scufundate ├«n ├«ntuneric. Ca ╚Öi ├«n cazul dezvolt─ârii fotografiilor, o lumin─â ro╚Öu (Culoarea ro╚Öie r─âspunde la diferite defini╚Ťii, ├«n func╚Ťie de sistemul cromatic pe care ├«l facem…) este Tot (├Äntregul ├«n╚Ťeles ca ├«ntreg a ceea ce exist─â este adesea interpretat ca lume sau…) prezente de asemenea pentru a putea observa manipul─ârile: algele nu sunt capabile s─â detecteze acest lucru culoare (Culoarea este percep╚Ťia subiectiv─â de c─âtre ochi a uneia sau mai multor frecven╚Ťe de unde…)care deci nu perturb─â m─âsur─âtorile. Chlamydomonas reinhardtii este sensibil la lumina verde. A laser (Un laser este un dispozitiv care emite lumin─â (radia╚Ťie electromagnetic─â)…) din aceast─â nuan╚Ť─â a fost folosit─â ╚Öi, dup─â ce a trecut printr-o re┼úea (O re╚Ťea de calculatoare este un set de echipamente legate ├«ntre ele pentru a face schimb de informa╚Ťii…) de filtre ╚Öi lentile, r─âm├óne doar un pachet minuscul.

Acesta este modul ├«n care cercet─âtorii au putut s─â-╚Öi efectueze experimentele ╚Öi s─â observe reac╚Ťiile Chlamydomonas reinhardtii. Echipa continu─â aceast─â activitate, ├«n special pentru a m─âsura impactul vitez─â (Distingem ­čÖé curge pe diviziunile celulare ale microalgelor sau chiar pentru a testa reac╚Ťia acestora la fascicule de lumin─â de diferite forme. Aceste studii ar putea ajuta, de asemenea, la o mai bun─â ├«n╚Ťelegere a form─ârii mareelor ÔÇőÔÇőverzi, care se datoreaz─â mai mult unei probleme de migrare a algelor sub efectul luminii dec├ót numai prolifer─ârii lor.

Referinte:
Fototaxie neliniară și instabilitate în suspensiile algelor care caută lumină
Aina Ramamonjy, Julien Dervaux și Philippe Brunet.
Scrisori de revizuire fizic─â2022.
https://doi.org/10.1103/PhysRevLett.128.258101

contacte:
– Julien Dervaux – Responsabil de cercetare (Cercetarea ╚Ötiin╚Ťific─â desemneaz─â ├«n primul r├ónd toate ac╚Ťiunile ├«ntreprinse ├«n vederea…) la CNRS (Centrul Na╚Ťional de Cercetare ╚śtiin╚Ťific─â, mai cunoscut sub acronimul s─âu CNRS, este cel mai mare…)Laboratorul de materie si sisteme complexe (CNRS, Universitate (O universitate este o institu╚Ťie de ├«nv─â╚Ť─âm├ónt superior al c─ârei obiectiv este…) Paris Cit├ę) – julien.dervaux la univ-paris-diderot.fr
Comunicare (Comunicarea se refer─â at├ót la om (comunicare intrapsihic─â, interpersonal─â etc.) INSIS – insis.communication la cnrs.fr

╚Üi-a pl─âcut acest articol? Dori╚Ťi s─â ne sus╚Ťine╚Ťi? Distribuie-l pe re╚Ťelele de socializare cu prietenii t─âi ╚Öi/sau comenta-l, asta ne va ├«ncuraja s─â public─âm mai multe subiecte similare!

Add Comment